Meet the Makers – Alina Elena Murariu

I WOOD BE, despre curaj și libertate. Observ fragmentar printre oamenii veniți la festival două coculețe blonde în spatele unui stand. Îmi fac loc vitejește prin mulțime și mă apropii, vânând mai multe detalii: frumos aranjate pe măsuță, câteva agende de lemn și un evantai din semne de carte, decorate cu migală. Îmi arunc ochii și peste logo: I WOOD BE. Wait, what? „Eu trebuie să scriu un interviu cu I WOOD BE!”, îmi zic.

Bam! Uite așa îmi dau seama ce șansă faină mi-a dat universul s-o întâlnesc pe Alina fix când trebuia. Pentru că n-o cunoșteam personal și îmi era teamă că o s-o dau în bară încercând să-i fac o descriere. Dar chiar și așa, cred că aș fi ghicit lejer că este un om cald și zâmbăreț. Și că e ultra pasionată de ce face.

Cât despre toate celelalte lucruri care o definesc pe Alina, cel mai bine o las pe ea să ni le dezvăluie. Printre altele, i se mai spune „fata cu valiza”, iar asta e posibil să se fi tradus și în dragostea ei pentru hoinăreală. A absolvit facultatea de Geografie, dar spune că nu și-a găsit chemarea până ce nu s-a împiedicat de câteva lemne pe drum – nu, nu obstacole, ci exact ceea ce i-a determinat flow-ul în viață, adică meșteșugul cu lemn.

Hai s-o cunoaștem în interviul fain ce urmează, a cărui inițiativă vine din partea 7up printr-o campanie pozitivă de promovare a artiștilor handmade din România.

Alina, ce-ai zice să facem cunoștință cu tine și cu povestea ta?

Salut! Mă numesc Elena Alina Murariu. Sunt creatoarea brand-ului I WOOD BE, poate ați mai auzit de mine. Dacă mă știți, toate bune. Dacă nu mă știți, putem face cunoștință acum. Dar nu oricum, nu prin ochii mei, ci prin ochii mamei mele. Am rugat-o să scrie orice despre mine și ceea ce fac, ca să puteți să mă cunoașteți cât mai bine:

Alina nu a fost un copil ce trebuia supravegheat la fiecare pas. A avut puterea și dorința de a-și croi singură viața, așa cum a dorit.  A studiat Geografia și un element din natură – lemnul, simbol al creșterii și al progresului, a determinat-o să se îndrepte spre o direcție nouă. A învățat singură să prelucreze lemnul, și-a cumpărat ustensilele necesare și a descoperit treptat că vrea să construiască o afacere pe care dorește să o stăpânească conștient și să o îndrepte în direcția dorită. Au apărut astfel clienții, care au determinat-o să aibă și o altfel de preocupare, aceea de a descoperi ceea ce vrea cu adevărat clientul și apoi să se asigure că este în măsură să îndeplinească cerințele respective. Muncește din greu, își stabiliește obiective realiste în mod constant și crește continuu, chiar dacă nu i-o cere nimeni în mod direct.

Acum intervin și eu puțin și doresc să mai adaug și o altă dragoste a mea, călătoria. De fiecare dată când am ocazia, îmi iau rucsacul în spate și plec. Nu știu unde, nu știu pentru cât timp, nu știu ce bani am, nu știu unde voi dormi sau ce vreau să văd în țara sau orașul respectiv. Pur și simplu merg și trăiesc. Iar acele clipe când stau cu harta în mână la cafea și mai este o oră până se dă checkout-ul de la hostel și tu încă nu știi încotro te îndrepți, pur și simplu sunt geniale, pentru că te ridici și zici : „trebuie să merg mai departe”; lucru pe care îl fac și în business, merg tot timpul mai departe, chiar dacă mai am mici căderi.

Cum a ajuns I WOOD BE unde este astăzi?

Am terminat facultatea și masterul în geografie. După finalizarea studiilor, în panica aia mare că nu vreau să mă duc să îmi caut de muncă și împreună cu dorința arzătoare de a face ceva al meu, m-am „împiedicat” la momentul potrivit de lemn…pur și simplu am simțit o mare dragoste și am zis că trebuie să îl urmez. Timpul a trecut, idei tot nu aveam, până într-o zi când citeam o carte și lipsea ceva…un semn de carte. Așa că am început să îmi creez din cartoanele aruncate prin casă un semn: aracet, cusut pe margini, pus ață, biluță, gata semnul. Și mi-am zis că ăsta mi-e drumul. Vreau să fiu diferită, să creez o poveste, în care să mă regăsesc. Zis și făcut. La un eveniment din Iași, cineva auzise că fac aceste semne și mi-a zis să mă duc a doua zi cu ele, la vânzare. Am continuat așa, până am devenit „fata cu valiza”, o valiză din lemn, de armată, primită de la mama.

Brandul meu este I WOOD BE. După „Semne de carte unicat” și „Motion Art Design”, care oricum nu sunau bine, am zis că trebuie să continui ceea ce fac eu, ceea ce sunt eu. „Eu lemn sunt” și „I would be” – „eu voi fi”. E un nume haios, ce provoacă multe zâmbete oamenilor și toți îmi spun că e interesant și fâșneț.  Sunt o clasică, care preferă să scrie pe hârtie și să simtă mirosul foilor învechite ale cărților. Așa s-au născut semnele de carte, pentru cei clasici ca și mine. Totodată, prin activitatea pe care o fac, încurajez lumea să citească, pentru că este cea mai bună formă de educare.

Agendele cu coperți din lemn pe care le creez sunt cu hârtie reciclată. Am ales acest tip de hârtie pentru două motive: unul este pe partea ECO, la care atât cât pot, îmi place să contribui, iar al doilea motiv este pentru acea profunzime pe care o au foile reciclate. Când mă gândesc la reciclat, mă gândesc de fapt că acele file au fost odată scrise de către unul ca tine, ca mine, care și-a transpus gândurile, emoțiile, ideile sau nervii. Creez pentru oameni profunzi, în primul rând, sensibili, care apreciază viața și pun preț pe ei, oameni veseli și oameni care vor ceva unicat.
Totodată creațiile mele se dedică și persoanelor juridice, celor care vor să iasă din tipar și sunt deschise la un altfel de business promotion.

Cum ți s-a schimbat viața de când faci ceea ce-ți place?

O provocare e la fel ca oricare alta, pentru mine. Am trecut de la zone de război interior, la produse nou create și de la planuri de bătălie, la planuri de afaceri, fără să mă gândesc nicio secundă. N-aș fi cinstită dacă aș spune că nu mă stimulează provocarea. Într-o situație de genul în care mă aflu, trebuie să vezi imaginea completă, nu doar lucrurile care sunt imediat în fața ta, pentru că ceea ce vezi la început e mic și greu. E dificil, ce-i drept, mai ales dacă ai ideile necesare, dar nu ai și resursele sau sprijinul necesar. În primul rând am avut nevoie de autodisciplină, și asta nu ar trebui să se termine niciodată. Ușor, ușor, mi-am dat seama că există o anumită răspundere personală, că indiferent ce aleg să fac, trebuie să răspund pentru acțiunile mele, dând naștere acelui sentiment că trebuie să pun accent pe atenția la detaliu, pentru că doar aceasta poate face diferența. Nu pot spune că nu sunt momente grele, momente în care cedez fizic sau psihic, dar a trebuit să-mi dau seama ce-mi doresc cu adevărat. Nu am lucrat altceva înainte, dar am știut de mic copil că vreau să creez ceva al meu. Acolo unde pot, când pot, încerc să am propriul meu control, să nu devin în totalitate controlată. Iar când alegi să creezi ceva pentru tine, automat ai o libertate în plus și o satisfacție enormă, chiar dacă este mai obositor.

De ce ai sfătui pe cineva să se apuce de handmade/diy?

Dupa cum am precizat și la întrebarea anterioară, încerci să ai propriul control. Este de-a dreptul sănătos.
N-ai voie să te lași paralizat de frică dacă ceva nu merge bine. Trebuie să fii pe deplin concentrat, indiferent de ce se întâmplă. Vei trăi două feluri de frică: frica de cădere și frica de a te arunca, însă depinde de tine dacă te arunci sau nu în „prăpastia” dată. Primul pas în procesul de clarificare, pentru fiecare dintre noi, este conștientizarea deplină a propriului joc. Când ne conștientizăm jocul, ce urmează? Rămâi concentrat. Amintește-ți cine ești! Dacă se trezește acest sentiment în tine, dă-i voie să se întâmple și vei afla mai târziu. Lasă percepția frumuseții și a luminii să îți conducă drumul. Locurile și oamenii care au răspunsuri pentru tine vor apărea mai luminoase și mai atractive. Suntem cu toții artiști. Putem spune că în toate domeniile de activitate există artă și creativitate, dar dacă este să ne rezumăm doar la handmade/ design / diy, cred că ar fi destul de haotic. Mai avem nevoie și de activități care să nu implice starea de bine. Trebuie să revenim la lucrurile importante, să facem o muncă mai calitativă și mai sensibilă, asta este datoria noastră. Trebuie să redăm demnitate muncii. Vrem să presupunem că lumea întreagă nu va fi o lume cuprinsa de tehnologie. O mână pricepută va crea noi sectoare de oportunitate.

Ce gânduri ai despre comunitatea de handmade & design din România?

Noi ca români suntem o „specie” cu o imensă imaginație într-un mod unic. Capacitatea noastră de a concepe idei complexe și de a le pune în practică este destul de ridicată. Avem un dar natural fantastic, care, dacă este cultivat cum se cuvine, ne poate ajuta să înfăptuim lucruri cu totul extraordinare. Nu am întâlnit niciun artist, de niciun fel, care să fie indiferent sau căruia să-i lipsească curiozitatea.
Cu toții avem talent creativ, asta fără nicio îndoială. Tind să cred că toți suntem pe deplin capabili să fim artiști într-un fel sau altul. Absolut fiecare dintre noi are capacitatea de a conceptualiza, de a se desprinde de timp și de spațiu și de a analiza în schimb o serie de idei. Grație creativității avem șansa de a obține satisfacție în era noastră digitalizată. Artiștii sunt întreprinzători. Trebuie să recunoaștem că ideile nu ne vin din senin, dar nu contează de unde sunt luate ideile, ci încotro le îndrepți. Nu există idee unică, dar există combinații unice. Colaborarea poate avea ca rezultat descoperiri neașteptate și imposibil de obținut altfel.

Recomandă cititorilor încă 3 creatori de pe Breslo care îți plac!

De apreciat, apreciez foarte mulți dintre ei, că nu degeaba ne aflăm pe platforma Breslo. Încercăm să ne facem cât mai bine “treaba” și să venim cu lucruri noi de fiecare dată, pentru că sunt mulți care observă ideile, le preiau, iar noi trebuie să fim tot timpul pregătiți, să venim cu ceva nou. Iar eu așa am descoperit-o pe Loredana, de la Octopus Accessories, care face niște minunății de ilustrații, la care muncește și câte o lună, două. Pur și simplu sunt uimită de ce iese din mâna ei. Așa mi-a venit ideea de a promova ilustratori români pe coperțile agendelor mele. Și am și venit cu propunerea către ea, ca minunatele ei ilustrații să vină la pachet cu I WOOD BE. Așa că stați aproape. De altfel, și Cristina, fata cu părul verde, tot timpul uimește cu creațiile ei, o fată caldă, cu suflet mare. Cu siguranță acesta este motivul pentru care îi ies atât de bine bijuteriile, reușind să spună povești. Andreea Mironiuc de la AndreeaIllustration, este iar o altă ilustratoare pe care o ador. Are numai ilustrații funny și care te duc într-o stare de veselie. Știu că și cu ea voi colabora în curând, pentru că unde sunt două mâini dibace, pot ieși niște produse, concepte noi, absolut superbe. Pampamhandmade, care face șalvari de vamă, atât pentru mămici, cât și pentru copii, și care îmi aduc aminte de mine pe vremea când mă duceam în vamă și purtam șalvari care mai de care mai colorați. Hairoin, care are niște accesorii din lemn și din corn natural, așa de frumoase încât îți taie respirația. Trebuie doar să le vezi odată și te îndrăgostești de ele. Rady Cristiana, care face niște haine ieșite din comun, dar superbe. La.Bernedette, fata care a adus pălăriile steampunk în România, Darisimbijoux, care îmi face de fiecare dată niște coliere de poveste. De fiecare dată când găsesc o piatră care mă reprezintă, ea știe exact ce să facă cu ea. Și le port cu drag la gât. GloryBox, cu minunatele ei ceșcuțe de ceramică, pictate cu măiestrie. Am cunoscut super mulți oameni prin intermediul Breslo. Mulți dintre ei mi-au devenit prieteni, cu unii voi colabora, iar altora le port cu drag produsele. Chiar vă mulțumesc că ați reușit să creați o așa comunitate de oameni talentați, că le oferiți marketingul de care au nevoie, posibilitatea de a fi văzuți în lume, pentru că dacă ești ca mine, proaspăt venit în București, fără legături și fără cunoștințe, când aterizezi, e foarte greu să ai cui să arați produsele. Felicitări și pentru această inițiativă.

Care crezi că e profilul iubitorilor de handmade și de ce îți place de ei?

În primul rând sunt oameni veseli, oameni deschiși către nou și care respectă munca altuia. Ei sunt cei care apreciază curajul pe care noi îl avem pentru a aduce altceva în lumea lor digitalizată. Iubesc momentele când sunt la târguri și întâlnesc oameni care stau la masă și își fac „lectura” zilnică, pentru că sunt foarte multe de citit în produsele mele, de la agende sau semne de carte, la coliere cu fragmente de poezie. Ador clipele când stau și își răpesc puțin timp din rutina lor supraaglomerată si își spun povestea unei necunoscute, dar care cumva reușește să ofere încredere, pentru că sunt și ei deschiși.

Ce le urezi cumpărătorilor de pe Breslo care stau cu ochii pe tine?

„Dependența” asta de handmade si creativitatea este molipsitoare, dați-o mai departe! Un atelier plin cu vopseluri, bucăți de lemne și hârtie, este un atelier plin de gânduri, așa că eu te invit în gândurile mele, la atelier. Oricine apare în calea mea cred că are un mesaj pentru mine, în caz contrar, persoana respectiva s-ar fi aflat în altă parte, ar fi plecat mai devreme, sau ar fi venit mai târziu. Faptul că întâlnesc acești oameni frumoși se întâmplă cu un motiv anume.

Cum ne va surprinde I WOOD BE pe viitor?
Vreau să duc energia mea mai departe, vreau să împrăștii zâmbete peste tot în lumea asta și multă energie pozitivă, dar mai ales mult curaj. Vreau să fiu o sursă de inspirație și să se observe că tu îți controlezi viitorul și tu răspunzi pentru alegerile tale. Chiar nu contează evenimentele pe care le-ai avut în viață, persoanele care te-au dezamăgit, încearcă. Fii fericit cu ceea ce faci.  Vreau să duc proiectul ăsta cât mai departe și nu mă voi lăsa până nu voi reuși. Am idei multe, dar necesită timp și mai ales răbdare. Simt la fiecare pas că sunt condusă exact către ocazia pe care o doream, iar punctul meu de vedere este semnătura mea.

FIECARE PRODUS CREAT DE I WOOD BE ARE O POVESTE TRAITA DE TINE, PERSONALIZATA DE MINE, SAVURATA LA UNISON DE NOI!